Românii se află din nou pe ultimul loc în UE la competenţe digitale
Raportul de ţară 2016 publicat de Comisia Europeană arată că în România, deşi avem conexiune şi o viteză a Internetului de invidiat, angajaţii încă deţin cel mai slab nivel de abilităţi IT din UE. La aceeaşi concluzie a ajuns şi raportul DESI 2016, care plasează ţara noastră pe ultimul loc, cu cel mai scăzut Indice al economiei și societății digitale din Europa. Există un cost asociat unei forţe de muncă fără competenţe solide şi, cu siguranţă este adevărat că mediul de afaceri şi instituţiile se confruntă cu un pericol real cauzat de decalajul abilităţilor digitale.
Studiile dovedesc că ignoranţa digitală duce la pierderi anuale de mii de euro pentru fiecare angajat nepregătit IT.
România dispune de rețele de Internet în bandă largă superioare, dar ţara noastră are cel mai mic procent de utilizatori de Internet în mod regulat din UE (52% faţă de 76% în UE) și 32% din populație nu a utilizat niciodată Internetul (vs 16% în UE).
Potrivit Raportului de ţară publicat în martie 2016, mai puțin de jumătate (46%) din forța de muncă din România posedă abilități digitale suficiente (față de 72% în UE), acest aspect putând deveni un obstacol major în calea dezvoltării economice.
România dispune de rețele de Internet în bandă largă superioare, dar ţara noastră are cel mai mic procent de utilizatori de Internet în mod regulat din UE (52% faţă de 76% în UE) și 32% din populație nu a utilizat niciodată Internetul (vs 16% în UE).
Potrivit Raportului de ţară publicat în martie 2016, mai puțin de jumătate (46%) din forța de muncă din România posedă abilități digitale suficiente (față de 72% în UE), acest aspect putând deveni un obstacol major în calea dezvoltării economice.
Îmbunătățirea cunoștințelor și competențelor digitale ar putea genera locuri de muncă și ar sprijini dezvoltarea sectoarelor e-guvernare și e-commerce.
Datele arată că digitalizarea administraţiei publice se întâmplă lent şi cu întreruperi: doar 8 % dintre utilizatorii de Internet români au transmis online formulare puublice comparativ cu o medie europeană de 32 %. În ciuda progreselor din ultimii ani, potențialul de e-commerce este încă în mare parte neexploatat. În 2015, România a înregistrat cel mai scăzut procent de consumatori care au cumpărat online (11 % comparativ cu media europeană de 53 %).
Datele arată că digitalizarea administraţiei publice se întâmplă lent şi cu întreruperi: doar 8 % dintre utilizatorii de Internet români au transmis online formulare puublice comparativ cu o medie europeană de 32 %. În ciuda progreselor din ultimii ani, potențialul de e-commerce este încă în mare parte neexploatat. În 2015, România a înregistrat cel mai scăzut procent de consumatori care au cumpărat online (11 % comparativ cu media europeană de 53 %).
Aptitudinile digitale sunt insuficient dezvoltate pe piaţa de muncă românească. Gradul de participare la programe de educație a adulților este cel mai scăzut din UE (1,5% în 2014, comparativ cu o medie a UE de 11%).
România se situează pe locul 28 dintre cele 28 de state membre ale UE, având cel mai slab Indice al economiei și societății digitale, conform raportului DESI 2016 (Digital Economy and Society Index). Comparativ cu anul trecut, un procent mai mare din populație este abonat la rețele în bandă largă și datorită calității ridicate a acestora, însă nivelul scăzut al competențelor digitale și al încrederii utilizatorilor pare a fi o piedică în calea dezvoltării economiei digitale a țării.
România se situează pe locul 28 dintre cele 28 de state membre ale UE, având cel mai slab Indice al economiei și societății digitale, conform raportului DESI 2016 (Digital Economy and Society Index). Comparativ cu anul trecut, un procent mai mare din populație este abonat la rețele în bandă largă și datorită calității ridicate a acestora, însă nivelul scăzut al competențelor digitale și al încrederii utilizatorilor pare a fi o piedică în calea dezvoltării economiei digitale a țării.
Utilizarea Internetului este în creştere, în principal datorită unei mai importante conectări la rețelele sociale.
Există o tendinţă periculoasă conform căreia, pe măsură ce tinerii pătrund pe piaţa muncii, angajatorii şi formatorii presupun că aceştia deţin competenţe digitale “înnăscute/ intrinseci” sau că sunt “nativi digital”. Totuşi, numeroase studii au arătat că această presupunere este o eroare periculoasă. Nu există niciun motiv particular datorită căruia tinerii s-ar putea naşte alfabetizaţi digital, aşa cum nu există un argument conform căruia ei ar fi în stare să conducă nativ un automobil sau, firesc, să se nască ştiind deja să scrie şi să citească. Alfabetizarea digitală, la fel ca şi alfabetizarea convenţională, reprezintă ceva ce trebuie învăţat.
Există o tendinţă periculoasă conform căreia, pe măsură ce tinerii pătrund pe piaţa muncii, angajatorii şi formatorii presupun că aceştia deţin competenţe digitale “înnăscute/ intrinseci” sau că sunt “nativi digital”. Totuşi, numeroase studii au arătat că această presupunere este o eroare periculoasă. Nu există niciun motiv particular datorită căruia tinerii s-ar putea naşte alfabetizaţi digital, aşa cum nu există un argument conform căruia ei ar fi în stare să conducă nativ un automobil sau, firesc, să se nască ştiind deja să scrie şi să citească. Alfabetizarea digitală, la fel ca şi alfabetizarea convenţională, reprezintă ceva ce trebuie învăţat.
