NOTĂ: Unele articole pot conține linkuri de afiliere. Susțineți acest blog cumpărând software prin aceste linkuri. Mulțumesc!
NOTE: Some articles may contain affiliate links. Support this blog by purchasing software through these links. Thank you!
Bitdefender a demarat in luna noiembrie campania #nutastaura, menită să crească nivelul de conștientizare asupra fenomenului cyberbullying în Romania și a efectelor nocive pe care îl poate avea asupra tinerilor.
Obiectivul campaniei este strângerea a 50.000 de semnături în cadrul petiției online pentru a lansa un buton de Facebook reactions – Butonul contra cyberbullying. Acest buton nu ar fi unul de raportare, cenzurare sau coerciție efectivă asupra utilizatorului, ci ar purta semnificația simbolică de sancțiune socială. Ar fi pasul atât de important de la privitor indiferent, la privitor care trage un semnal de alarmă asupra fenomenului.
Pe site-ul campaniei sunt disponibile manifestul inițiativei, invitația de a semna petiția online anti-hărțuire online și câteva immersive 360 videos care dramatizează emoții precum ura, umilința, violența, pentru a sensibiliza publicul să adere la cauză.
Conform unui studiu Bitdefender, patru din cinci adolescenți cu vârsta sub 18 ani din România spun că au fost ținta hărțuirilor în mediul online. Cele mai populare rețele de socializare unde are loc fenomenul de cyberbullying sunt Facebook, Messenger și, la mare distanță, Instagram, iar mijloacele de propagare a fenomenului cel mai des folosite sunt mesajele de amenințare și cele negative primite în canalul privat, urmate de comentarii negative la fotografii și furt de identitate.
“Contul meu de facebook a încercat sa fie spart, iar cum nu au reușit, au falsificat un certificat de deces pe numele meu, trimițându-l către echipa Facebook, ulterior fiindu-mi transformat profilul în pagină de om decedat. Mi-a luat trei zile să-mi răspundă la mesaje și încă două să-mi revină contul la normal.”
Principalele arme de atac folosite pe internet pentru a agresa victimele se leagă de înfățișare și felul în care se îmbracă (67%). Alte motive frecvente pentru care tinerii sunt hărțuiți sunt hobby-urile și preocupările de zi cu zi (30%), situația materială a familiei din care provin (13%), rezultatele de la școală (12%) și orientarea sexuală (8%).
“Cineva a pus poze indecente cu mine pe un grup, dar am preferat să nu dau amploare certurilor așa că nu am spus nimic.”
Două treimi dintre cei hărțuiți nu au povestit nimănui despre incident, tinerii invocând motive precum teama, lipsa de încredere că ar putea schimba ceva sau faptul că nu au crezut că e necesar să implice și alte persoane, deși au fost afectați în mod direct de agresiune.
“Mi-a comentat un coleg de școală la o poză spunându-mi balena, se lega de faptul că sunt mai plinuță, pe când el e de două ori mai mare decât mine. Și i-am răspuns încercând să nu par afectată, dar apoi am renunțat, mi-am închis telefonul, și am început să plâng.”
Potrivit studiului, 65% dintre tineri admit că au fost direct marcați de hărțuirea suferită online și au observat inclusiv schimbări comportamentale involuntare ce au urmat agresiunii.
“Cineva s-a dat drept mine și a jignit alte persoane în mesaje private”
Cei mai mulți afirmă că incidentele de acest fel le-au scăzut încrederea în sine și i-au determinat să se izoleze de ceilalți. Mai puțini, dar nu de neglijat, sunt cei care au afirmat că au intrat în depresie (20%) sau au compensat lipsa prietenilor din mediul online prin consum de alcool sau droguri (5%).
“Am postat pe Instagram o poză în care eram eu și un băiat, doar ne îmbrațișam, și au venit multe persoane să comenteze că nu e normal ce facem și că suntem gay, eu am încercat să mă apar explicându-le că nu e așa, dar erau prea mulți și nu am reușit.”
Circa 84% dintre respondenți spun că au asistat la un astfel de atac, fără să fie agresori sau victime, însă doar 36% au intervenit în conflictul dintre cele două părți. Deși majoritatea ar fi dorit să ia partea celui hărțuit, cei mai mulți devin indiferenți sau chiar agresori de teama de a nu fi atacați la rândul lor și, deci, transformați în victime.
“Un cont fals m-a amenințat cu violența după ce un coleg și-a pus un prieten să mă amenințe. Nu aveau niciun motiv. I-am cerut scuze pentru cele întâmplate iar acesta m-a lăsat. În următoarea zi s-a aflat că era un cont fals”
Semnează petiția #nutastaura aici.
