NOTĂ: Acest blog nu conţine advertoriale (articole sponsorizate/articole plătite), dar unele articole pot conține linkuri de afiliere. Susțineți acest blog cumpărând software prin aceste linkuri. Mulțumesc!
NOTE: This blog does not contain advertorials (sponsored articles/paid articles), but some articles may contain affiliate links. Support this blog by purchasing software through these links. Thank you!
Opt din zece copii din România au cont pe o rețea de socializare, deși accesul le este, teoretic, interzis, arată un studiu realizat la nivel european. La nivelul tuturor țărilor participante la acest studiu, 68% dintre copii au cel puțin un cont pe o rețea de socializare (SNS).
România este pe locul doi, după Danemarca, cu 8 din 10 copii având un astfel de cont. Astfel, jumătate din copiii de 9-10 ani din România au un cont pe o rețea de socializare online, față de aproape un sfert (27%) la nivelul tuturor țărilor, în timp ce adolescenții de 15-16 ani din România sunt prezenți pe SNS în aproape aceeași măsură ca cei din restul țărilor (92% față de 93% media celor 7 țări). De notat că, deși cele mai multe astfel de site-uri interzic crearea unui cont de către utilizatori mai mici de 13 ani, 80% dintre copiii de 11-12 ani declară ca au un astfel de cont. Nici genul și nici statusul socio-economic nu reprezintă variabile importante în utilizarea acestor site-uri.
Principalele site-uri de socializare sunt Facebook (folosit de 90% dintre copii la nivelul celor 7 țări participante la proiect), Twitter (5%) și alte site-uri, în general locale, cu 5% dintre mențiuni. În România, spre deosebire de alte țări, se pare că Facebook încă este principalul site de socializare, 99% dintre copii menționând acest cont ca fiind principalul folosit pe SNS (în timp ce, în 2010 era menționat doar de 25% dintre copiii din țara noatră).
În România, ca și în celelalte țări, vârsta medie la care este folosit pentru prima dată internetul este într-o continuă scădere (7,5 ani în grupa de vârstă 9-10 ani, față de 10,5 ani pentru adolescenți). Genul nu mai reprezintă o variabilă importantă în decalajul digital, deși se menține o ușoară diferență între fete și băieți. SSE (statusul socio-economic) rămâne însă relativ important, vârsta primei accesări a internetului variind în funcție de acesta între 8,1 ani și 9,6 ani.
Primul telefon mobil este primit, de către copiii din România, cam pe la aceeași vârstă la care accesează internetul. Astfel, la nivelul întregului eșantion românesc, acest lucru se întâmplă puțin după ce copilul împlinește 9 ani. De această data, atât genul cât și SSE joacă un rol în decizia părinților de a oferi un telefon mobil copiilor. Acest lucru poate fi datorat faptului că în general primul telefon mobil este dat atunci când copiii încep să meargă sau să vină de la școală singuri, iar acest lucru se întâmplă puțin mai târziu în cazul fetelor decât în cazul băieților.
Fiind o tehnologie relativ nouă (de doar câțiva ani accesibilă pe piața din România), vârsta la care copilul a primit primul smartphone depinde în foarte mare măsură de vârsta copilului, dat fiind că adolescenții de acum nu ar fi putut să îl aibă fizic acum 4-5 ani. Punctul de cotitură pare să fie, în cazul României, anul 2012, după care e mult mai probabil ca părinții să cumpere smartphone copiilor. Vârsta la care copiii au avut primul smartphone nu depinde de gen, fiind chiar ușor mai mare la băieți decât la fete. Statustul socio-economic este mai important, deși nu atât de important ca în cazul vârstei la care a fost accesat prima data internetul, diferență mare fiind între cei cu SSE ridicat și ceilalți.
Față de media europeană, în România vâsta la care se accesează prima data internetul rămâne mai ridicată, 6 din 10 copii accesând-ul zilnic din camera proprie, în timp ce unul din trei nu accesează niciodată sau aproape niciodată internetul din intimitatea camerei. Cei care accesează zilnic internetul de acasă, dar dintr-un spațiu comun reprezintă 40% (față de 60% la nivelul celor 7 țări participante la cercetare).
Conform studiului, doar 11% dintre copiii din România accesează internetul zilnic la școală, față de o medie europeană (la nivelul celor 7 țări participante în proiect) de 21%. În același timp, aproape jumătate (47%) declară că nu accesează niciodată sau aproape niciodată internetul când sunt la școală.
