Părinții sunt de obicei considerați actori cheie în ceea ce privește protecția copiilor în mediul online și, în unele discursuri de tip neoliberal, sunt considerați (singurii) răspunzători de acest lucru. Ei sunt adulții cei mai apropiați copilului, și sunt considerați ab initio responsabili și informați, capabili de a lua cele mai bune decizii în interesul copilului, inclusiv în ceea ce privește protecția și asigurarea drepturilor online ale acestuia. Totuși, cu răspândirea site-urilor online de socializare, un fenomen nou apărut pune sub semnul întrebării această asumpție.

Fenomenul ”sharenting” și efectele lui pentru copiii de 9-17 ani (Recomandat)

Este vorba despre sharenting (creat prin alăturarea dintre share și parenting) care denumește distribuirea, de către părinte, pe site-urile online de socializare a imaginilor, filmulețelor sau a poveștilor despre copil.

Prin această practică, părintele (de multe ori fără să-și dea seama de ceea ce face) crează o ‘amprentă digitală’ a copilului cu mult înainte ca acesta să își înceapă propria viața digitală sau, în alte cazuri, paralel cu aceasta dar devenind parte din identitatea digitală a copilului.

Aproape 3 din zece copii declară că părinții au publicat informații despre ei pe internet fără să îi întrebe în prealabil dacă sunt de acord cu acest lucru. 17% declară că profesorii au făcut același lucru. Asta arată studiul ”Acces, utilizări, riscuri și oportunități ale internetului pentru copiii din România” făcut de Platforma DigiLiv-REI. Studiul citat este unul dintre primele studii din România care vorbește despre și studiază fenomenul de sharenting. 

32% dintre băieții și 28 dintre fetele cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani spun că părinții sau cei care au grijă de ei au publicat informații despre ei (cum ar fi texte, imagini sau filmulețe) pe internet fără să îi întrebe în prealabil dacă sunt OK cu acest lucru. Procentele sunt uor mai mici când vine vorba despre copiii de 9-12 ani – 26% dintre băieții și 21% dintre fetele din eșantion declară același lucru. Per total 28% dintre copiii implicați în studiu au raportat situații de acest fel.

Mai mult, 23% dintre copii declară disconfort emoțional (au fost supărați) din cauza a ceea ce părinții au publicat online despre ei, în timp ce 21% raportează urmări neplăcute ca urmare a acestor postări ale părinților. 17% la nivelul întregului eșantion spun că profesorii au postat informații despre ei fără să îi consulte în prealabil. Raportul remarcă faptul că profesorii expun în aproape aceeași măsură date despre copiii de 9-12 ani și despre cei de 13-17 ani. 

”Dacă practica documentării copilăriei copiilor noștri este imemorială și de înțeles pentru orice părinte, sharenting-ul aduce ceva nou și fundamental problematic în ecuație: transformă copilul și experiențele acestuia într-o marfă pe care platformele de socializare online o vor vinde mai departe”, scriu autoarele pe platforma DigiLiv-REI.

Foarte important este că, dacă doar 7 % dintre fetele de 9-12 ani declară că au primit comentarii negative ca urmare a postărilor părinților și 15% spun că au cerut părinților să șteargă aceste conținuturi, la 13-17 ani aceste procente cresc la 19%, respectiv 28%. Pentru băieți comentariile jignitoare sunt și mai prezente (23% la 9-12 ani și 27% la 13-17 ani). ”Aceste rezultate confirmă datele prezentate anterior despre bullying și cyberbullying în rândul băieților ca fiind mai mare decât în rândul fetelor și descriu o cultură a agresivității care se creează în jurul băieților din România de la cele mai mici vârste”, spun autorii raportului.

Aceștia mai notează faptul că ”părinții sunt de obicei considerați actori cheie în ceea ce privește protecția copiilor în mediul online și, în unele discursuri de tip neoliberal, sunt considerați (singurii) răspunzători de acest lucru. Ei sunt adulții cei mai apropiați copilului, și sunt considerați ab initio responsabili și informați, capabili de a lua cele mai bune decizii în interesul copilului, inclusiv în ceea ce privește protecția și asigurarea drepturilor online ale acestuia. Totuși, cu răspândirea site-urilor online de socializare, fenomenul de sharenting  pune sub semnul întrebării această asumpție.”

Despre raport:

RaportulAcces, utilizări, riscuri și oportunități ale internetului pentru copiii din România. Rezultatele EU Kids Online 2018” este făcut de Anca Velicu, Bianca Balea și Monica Barbovschi, cu ajutorul reţelei extinse EU Kids Online (metodologie dezvoltată și validată la nivelul tuturor țărilor implicate) și a IRES – Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (care a colectat pro-bono datele reprezentative la nivel național). Raportul se bazează pe chestionare auto-completate în școli, cu 935 de fete și băieți cu vârsta între 9 și 17 ani, utilizând un eşantion stratificat aleator reprezentativ național.

DISTRIBUIE:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.