NOTĂ: Acest blog nu conţine advertoriale (articole sponsorizate/articole plătite), dar unele articole și pagini pot conține linkuri de afiliere. Susțineți acest blog cumpărând software prin aceste linkuri. Mulțumesc!
NOTE: This blog does not contain advertorials (sponsored articles/paid articles), but some articles and pages may contain affiliate links. Support this blog by purchasing software through these links. Thank you!
Expresia fake news este adesea utilizată pentru a desemna ceva ce este interpretat ca ştire falsă. În engleză termenul fake news trimite mai curând la adjectivul „trucat”. Fake news desemnează așadar o informaţie deliberat falsă difuzată cu scopul de a manipula opinia publică şi a destabiliza o instituţie, un stat sau un proces democratic.
Știrile false au aspectul informaţiei, dar în realitate ele nu sunt informaţie. Acestea utilizează coduri jurnalistice, reduse la un titlu şocant însoţit de o imagine. Susţinute de algoritmi puternici care permit ţintirea subtilă a difuzării lor, știrile false îşi extrag uriaşul potenţial viral din credulitatea internauţilor, înclinaţi să împărtăşească conţinuturile lor. MIT (Massachusetts Institute of Technology) a putut demonstra că o știre falsă are 70% şanse mai mari de a fi redifuzată decât o informaţie verificată şi că se răspândeşte de până la 6 ori mai repede.
În principiu, fenomenul de fake news este extrem de puternic și nu poate fi oprit prea ușor sau prea curând, asta din cauza butonului de Share al rețelelor sociale. Există destui oameni care nu filtrează informația, nu se documentează și din alte surse și dau crezare acestor site-uri obscure care publică știrile false.
Știrile de acest tip pot fi foarte ușor de detectat dacă suntem atenți la câteva aspecte:
- O știre fake va avea întotdeauna un titlu POMPOS. Se folosesc cuvinte precum: SENZAȚIONAL, INCREDIBIL, INCENDIAR, NEMAIVĂZUT, ȘOCANT, toate cu Caps Lock.
- Există cazuri în care declarații vechi ale unor personalități sunt scoase de la naftalină și puse într-un alt context dintr-o știre actuală.
- O altă modalitate de a detecta un fake news este după poză. Aproape de fiecare dată când un personaj este atacat, va exista o poză urâtă a persoanei respective în articol.
Extensia Rubrika (pentru Google Chrome) vânează fake news-urile din România. Rubrika îți pune la dispoziție toate datele despre știrile cu care te întâlnești, așa încât să consumi știri în mod responsabil, atunci când ești pe un website de știri sau îți verifici feed-ul de Facebook. Toate datele despre sursele de știri sunt generate conform unui algoritm obiectiv ce îți indică scorul de încredere al domeniului web și alte informații prin care înțelegi contextul mai larg al sursei respective de informare. Prin toate aceste informații, vei putea să evaluezi cât de încredere este sursa știrii pe care o citești. În acest moment, Rubrika monitorizează peste 1.500 de site-uri ce publică conținut jurnalistic.
Surse: The Spread of True and False News Online – MIT INITIATIVE ON THE DIGITAL ECONOMY RESEARCH BRIEF, rubrika.ro, dictie.ro, mediastandard.ro